Resurse Traducatori RO-ES



FALŞI PRIETENI „TOTALI", ÎN ROMANĂ ŞI SPANIOLĂ


aperitivo — care nu înseamnă , „aperitiv" (în sensul de gus­tare), ci „băutură" care se bea înainte de masă, pentru stimularea apetitului
armada — care nu înseamnă „ „armată", ci „flotă"
alocar — care nu înseamnă „a a aloca", ci „a înnebuni"
afirmarse — care nu înseamnăiă „a se afirma", ci „a se întări", „a se sprijini" (de ex. en los estribos)
alto,-a — care nu înseamnă „alt, altă", ci „înalt, înaltă"
aval — care nu înseamnă „aval", ci „garanţie"
azote — care nu înseamnă „azot", ci „bici, flagel"
baba — care nu înseamnă „babă", ci „bale"
apropiarse — care nu înseamnă | „a se apropia", ci „a pune stăpînire, a-şi însuşi"
apropiado — care nu înseamnă ă „apropiat", ci „potrivit"
batuta — care nu înseamnă „bătută", ci „baghetă de dirijor"
betún — care nu înseamnă „beton", ci „cremă de ghete"
bizarro — care nu înseamnă „bizar", ci „curajos"
bobo — care nu înseamnă „bob", ci „prost"
bruma — care nu înseamnă „brumă", ci „ceaţă pe mare"
bigote — care nu înseamnă „bigot", ci ,,mustaţă"
bombona — care nu înseamnă , „bomboană", ci „butelie" sau „damigeană"
brocha— care nu înseamnă „broşă ", ci „pensulă"
cal — care nu înseamnă „cal" ci „var"
cana — care nu înseamnă „cană", ci „fir de păr alb"
caldo — care nu înseamnă „cald", ci „supă de carne"
calle — care nu înseamnă „cale", ci „stradă"
cántaro — care nu înseamnă „cîntar", ci „ulcior"
carroza — care nu înseamnă „căruţă", ci „caleaşcă"
carta — care nu înseamnă „carte", ci „scrisoare" sau „cartă"
cartero — care nu înseamnă „cartier", ci „poştaş"
cimiento — care nu înseamnă „ciment", ci „temelie" 
cocina — care nu înseamnă „cocină", ci „bucătărie" 
capote — care nu înseamnă „capot", ci „manta" sau pelerina toreadorului
contracto — care nu înseamnă „contract", ci „contras" 
concurrencia — care nu înseamnă „concurenţă", ci „asis­tenţă", „coincidenţă"
colegial — care nu înseamnă „colegial", ci „licean"
caramelo — care nu înseamnă „caramea", ci „bomboană" (de zahăr, nu de ciocolată)
cardo — care nu înseamnă „cîrd", ci scaiete"
concertat — care nu înseamnă „a concerta", ci „a pune la cale, a decide"
caseria — care nu înseamnă „caserie", ci „casă izolată în ctinp"
calcar — care nu înseamnă „a călca", ci „a calchia" 
constipado — care nu înseamnă „constipat", ci „răcit," sau „răceală"
caldera — care nu înseamnă „căldare", ci „ceaun" 
contestat — care nu înseamnă „a contesta", ci „a răspunde" 
cintura — care nu înseamnă „centură"-, ci „talie" 
celosía — care nu înseamnă „gelozie", ci „jaluzea" 
copita — care nu înseamnă „copită", ci „păhărel" 
coleto — care nu înseamnă „colet", ci „pieptar" 
cortina — care nu înseamnă „cortină", ci „draperie, perdea"
coto — care nu înseamnă „cot", ci „teren de vînătoare" 
costumbre — care nu înseamnă „costum", ci „obicei" 
credencia — care nu înseamnă „credinţă", ci „credenţă" (mobilă)

(VA URMA)